Ceva ce merita vazut / jucat / incercat / ascultat [dupa parerea mea]

  • Silent Hill [Film - Horror - 2006 ]
  • Mystery Case Files (Return to Ravenhars/ Prime Suspects/ Dire Grove Collector) [Pc Game - Mistery / Clues ]
  • Gothic 1 2 3 4 (coming soon) [ Game - Medieval - RPG]
  • Aspicore [GSM - Tracker - Mobile Phone Tracking Program ]
  • The Adventures of Huck Finn [Film - Action/Comedy - 1993]
  • Jack The Ripper [Film - Horror - 1988]
  • If Looks Could Kill [Film - Action]
  • Zion ++ Green [DC Download Client]
  • Amnesia [Pc Game - Horror]

joi, 29 decembrie 2011

2 proaste merg pe drum

Cica erau odata doua maimute oparite. Si brusc incep ele sa se dea importante. Fetili sper ca va simtiti ca uite desi e criza si nu am nici macar atentie sa va dau, va fac vedete pe tot netu sa sti toti cat de clei voi sunteti.

Deci...cine ma stie pe eu, are o vaga idee ca sunt alergic la prosti si nah...nu ii suport...incepe sa ma manance bocancul cand pe ei incepe sa ii manance limba sau in cur....Dar sa revenim:) Cica maimulte noastre NFHH, se apuca aseara sa ma urmareste ce eu vorbeste cu lumea (scriu anagramat si analfabetizat ca sa inteleaga si ele daca citesc).

Bai progenituri ale iadului ce sunteti:)) shosete cu pleoape fara elastic...de cand si pana cand va strang ma chilotzii aia de baba gogosheritzi de va apucati ma voi sa comentati la mine? Am mancat cumva toti din aceeasi farfurie? ca eu nu imi amintesc sa fiti in masura sa va trageti de sireturi cu mine.

Am fost eu baiet finutz si v-am zis de la huobraz sa va vedeti de gaurile voastre, mai ales astea de umblati cu strumfi daia mici si negri si bagati altora cacaturi in cap ca nu erau suficiente alea care deja erau acolo si putzeau rau...da acuma nu mai sunt si va zic explicit:> :>

HAI CATZ DE ACI. Nu mor caii cand vor cainii si voi sunteti mai mult niste catzelushe dalea de latra ca turbatele la geam poate primesc si ele putina atentie. Am fost, sunt si voi fi mereu deasupra voastra cu mult:> asa ca marsh la cotetz la voi. roadetzi un os cv pt ca stiti regula nu?:> daca nu ma puteti inghitzi....ma puteti suge oricand :)

Va pupa tata de maimutze bulite la creier:X


Cu sictir,
Autoru`

sâmbătă, 20 august 2011

10 Greseli pe care le facem in viata

Trecem peste porcaria de inceput si intru direct in subiec ca nu am chef:) :))

1. Sa ai incredere in cineva e cea mai mare tampenie pe care o poti face pentru ca acea persoana te va trada
2. Sa te deschizi in fata cuiva inseamna ca ai o doza de nebunie pentru ca esti constient ca aflandu-ti trecutul iti va face rau
3. Sa iti discuti problemele personale. ha, asta e buna. O facem toti pentru ca suntem slabi dar e o porcarie pentru ca ghiciti ce:> ala care va asculta o sa va dea teapa.
4. Sa te atasezi de cineva. Te face sa devii slab si sa ai consistenta unui jeleu transpirat. asa ca DON`T :)
5. Sa faci promisiuni cuiva... STII CLAR CA LE VEI INCALCA:>
6. Sa crezi ca cel de langa tine te intelege si iti va fi alaturi :)) Buna gluma. Vrea sa iti fie bine ca sa ii fie si lui bine
7. Sa crezi vreodata ca i-a pasat cuiva de tine. .... TE MINTI SINGUR...NICI TIE NU TI-A PASAT DE TINE
8. Sa speri ca va fi mai bine. Get a life...suntem toti in acelasi cacat si sa stiti ca groapa se umple asa ca inspirati adanc cat mai puteti.
9. Sa vezi lumea in roz...Da, ar fi o solutie...Da sa moara masa de nu is monocrom in ochi yo ca o vad numa de culoarea cacatului.
10. Sa te amagesti in general. Ah, asta e preferata mea. Ne amagim toti ca niste purcelusi tembeli si dupa suferim. NO MORE! LIFE IS A BIATCH, AND IF U DON`T F**K`ER SHE`LL F**K YA`



Cu drag,
Autoru`

duminică, 24 iulie 2011

Lucruri Neapreciate

Datorita evenimentelor recente am avut destul de mult timp pentru a reflecta asupra acestui aspect sumbru al vietii si anume ce noi apreciem sau nu apreciem asa ca voi incepe cu cele mai banale si tampite chestii care imi trec prin cap si vom vedea unde vom ajunge.

Pentru inceput, luam un caz concret, si spunem ca avem varsta X. Primim cadou un obiect pe care fie il doream fie nici macar nu eram constienti de existenta lui. In prima instanta nu ne mai putem dezlipi ca apoi, dupa un timp, sa uitam de acel obiect. Acum zace pe undeva aruncat pe o masa sau cine mai stie pe unde....Il pierzi. Abea acum ai sesizat. Chiar ai nevoie de acel lucru. Chiar iti doresti sa il ai inapoi. In sfarsit, il APRECIEZI.

Am constatat ca nu este numai in natura mea ci peste tot in lume. Ceea ce nu pot intelege eu nici in ruptul capului este de ce? Sa spunem ca gresim. Uitam semnificatia, nu mai apreciem. DE CE atunci cand in sfarsit ne dam seama de faptul ca am gresit, si fie remediem sau am remediat deja greseala, nu mai conteaza? Acum dand in teorii psihotice si paranormale am putea spune ca viata e o tarfa cu inima cazuta in cur care isi bate joc de noi. Altii ar spune ca viata te pedepseste ca pe viitor sa apreciezi din prima ceea ce ai avut. Eu spun ca adevarul este undeva la mijloc. De ce spun asta? Pai e chiar foarte simplu. Luand-o logic, viata ne reprezinta pe noi si noi suntem cei care dam acest caracter vietii.

Extrapoland de aici, sustin cu tarie ca orice ar fi fost, ca sa iti dai seama de firea omului, indiferent daca a gresit sau nu, toti merita o a doua sansa. Asa "viata" isi poate da seama daca intr-adevar acea persoana merita sau nu sa primeasca inapoi ce a pierdut. Numai primind inapoi ce a pierdut poti realiza daca acel om chiar s-a schimbat sau chiar se straduieste. Nu luandu-i ce are mai drag vei rezolva o problema ci oferindu-i sprijin si intelegand.

Ca sa ma fac si mai bine inteles, ma dau exemplu pe mine. Sunt om si am gresit nu numai odata. Am platit, defapt inca platesc pentru greselile comise insa nu cred ca sunt singurul vinovat si responsabil. Orice as fi facut am facut pentru ca am fost stimulat in acea directie drept pentru care pot spune ca desi pot fi considerat autorul mecanic al faptelor nu pot fi considerat si autorul moral deoarece am reactional la stimuli indusi.

Acuma astia cu gura mare, ca sa va linistesc si pe voi sa nu va clantane plombele aiurea, nu imi plang ma de mila asa ca nu va mai bucurati si va grabiti sa comentati aiurea cum se grabeste fata mare la maritis. Daca tineti neaparat sa comentati ceva la modu` da frate uite ce fraier e sau uite ce mentalitate are, traiv-ar familia ganditi-va putin inainte. Puneti-va in situatii de genu pe voi insiva si atunci daca sunteti destul de maturi o sa va pishe in cap o idee de genu "ba, asta poate chiar o avea putina dreptate cu ce latra acolo". Nu astept si nici nu  vreau recunostinta voastra insa vreau sa fiu sigur ca m-am facut inteles asupra faptului cu plansul de mila.

Trecand pe partea aia delicata si sensibila cu relatii si tot restu`, fac paralela nepotrivita si spun ca cel de langa tine este ca un telefon. Cand e nou, te porti frumos cu el, ai grija de el, il cureti si te joci cu el mereu. APOI, cand iti gasesti ALT TELEFON, pe cel vechi il uiti aruncat prin vreun sertar si iti vezi de viata ta inainte si nestingherit/a. Cu ocazia asta as dori sa atrag atentia in mod discret si sincer asupra acestei mentalitati. O relatie nu este o  jucarie.....cand vrei pauza sau cand ai obosit sa o pui in cui si sa uiti de ea sau sa renunti. Trebuie sa tinem toti in minte faptul ca este vorba la mijloc de sentimentele cuiva. Intamplator un cineva care poate iubeste sincer si facand ceva de genu` ii este franta inima iremediabil pentru simplul fapt ca a iubit sincer.

Nu pot minti spunand ca in relatia mea nu au existat momente cand mi-am dorit sa pun punct. Au fost. Nu conteaza cate cand cum si de ce. Conteaza faptul ca sperand ca persoana de langa mine simte si gandeste ca mine am incercat si am reusit sa trec peste acele momente fara sa fac greseala de a renunta sau de a lua pauza pentru ca facand acest lucru as fi pecetluit soarta relatiei si as fi condamnat atatia ani de bucurii si suferinte laolalta la pierzanie.

Mai mult de atat nu voi divaga deoarece consider ca am exprimat ideea centrala a acestui articol. Sper ca cei ce il citesc sa inteleaga ce trebuie si nu ce vor si ca nu se vor ataca inutil . Acest articol nu are rol de a ataca pe cineva sau defaima etc.

Cu drag,
Autorul...

luni, 18 iulie 2011

B.A.C-ul in viziunea mea

Pentru a nu face opinie separata fata de televiziune ziare etc, m-am gandit ca ar fi acceptabil sa abordez si acest subiect asa ca bare with me, sau daca nu te intereseaza nu citi ca imi irosesti si mie munca si tie timpul. :)

Incepand cu partea statistica, in mare mai putin de 1/2 elevi a luat bacul. De aici ne putem da seama ca mai putin de 1/2 vor munci si implicit vor fi mai putin de jumatate din populatie care vor contribi prin taxe si impozite la pensiile noastre. Acum facand o divagatie putin mai mare, daca stam sa ne uitam la partea functionala a legislatiei romane, vom observa un lucru foarte interesant. Desi statul se caca pe el ca nu are bani, se obliga sa le plateasca acestor maimutoi imbecili, ca altfel nu pot sa ii numesc, ajutor de somaj.

Ce inseamna asta? Poi hai sa va explic. In primul rand e o suma de bani nemuncita pe care statul din punct de vedere legal se angajeaza sa o asigure acestor persoane. Ceea ce inseamna un mare minus in PIB-ul tarii. In al doilea rand, si mai grav decat atat, suma asta nu se impoziteaza. Deci, statul nu numai ca le da bani pe de-a moaca, dar nici macar nu incearca sa isi refaca rezervele. Si mergand in extrema pot spune ca de abea acum inainte va exista o criza financiara in Romania.

Revenim insa la subiectul nostru pentru ca ne-am indepartat.

Cu toate ca eu am terminat profilul uman intensiv engleza, pot spune ca desi 4 ani eu nu am avut nici o treaba cu matematica, as fi reusit macar partea de calcul efectiv sa o fac corecta si asta mi-ar fi adus macar 5-ul necesar. Acum cei care se simt vizati vor sari de cur in sus si vor face gura mare insa fratii mei va zic direct ca ma doare hat la cuc. De ce? Poi pentru simplul fapt ca atat la biologie si fizica (sau orice ati mai fi ales) numai daca toceati efectiv teoria, indiferent cat de prost pregatiti erati, nu aveati cum sa nu luati examenul. Cunosc persoane care in ultimul an s-au mutat la real si au luat bac-ul fara probleme asa ca sa va fie rusine ca dupa ce ca sunteti prosti mai si semnalizati.

Mai departe, ce sa va mai zic. Sa merg si pe partea de ASE? OK. Daca tot mi-am luat o droaie de matarangi in frigider macar sa le si merit cum zice romanul nu?...
La acest capitol mi s-a parut absolut genial, cum o gagicuta, nu stiu de unde era si nici nu ma intereseaza, voia sa intre cu un 7.5 pe dosar la buget. Fatuca mea....Nu am nimic cu tine...dar daca eu cu o medie mai mare ca tine nu prea am sanse, tu poti sa te duci direct acasa ca sigur nu intri. Personal iti doresc tot norocul din lume dar nu cred ca ai cum.

In fine....Mergand mai departe, ajungem la cea mai mare magarie. Toti de la literele M-N stateam la o coada infecta si astia mai jmekeri intrau bagati de aia de sus. Poi cum sa nu-ti vina ma boala pe tine cand stai la coada si vezi cum alte cateva sute ti-o iau inainte cu nerusinare? Asa ca am hotarat sa ma bag si eu mai in fata si ghiciti de cine dau...de un nene de la scorseze (aia de pazesc metrourile) care cu un tupeu magaresc incepe sa tipe la mine si tot restu`. Ba prietene, te dai zmardoi? Da? Poi daca e asa, ia zi ma mingicar fomist ce esti...Ai reusit sa termini liceul? Pe dracu ai terminat ca daca ai fi terminat liceul nu stateai sa pazesti viermele de tabla pe sub paman prastalaule. Trecand si peste asta, terminam si cu inscrierea pe undeva pe la 7-8 seara (in conditiile in care am stat de la 6-7 dimineata acolo) LIBERTATE!!!

Sfatul meu.....Feriti-va de cozi si nu lasati in ultimul moment ceea ce se poate face mai din timp. Bafta tuturor celor ce au examen si sper ca fiecare sa isi gaseasca locul.

duminică, 17 iulie 2011

Bogatia saracilor

Candva, o persoana foarte importanta pentru mine, care din pacate ne-a parasit, mi-a spus o poveste care ma va urmari toata viata. Mi s-a demonstrat pana acum de mii de ori ca ceea ce am auzit atunci este si va fi mereu adevarat.

"Se spune ca existau candva doua cupluri. Unul dintre ele era foarte instarit si aveau tot ce isi poate dori cineva vreodata. In ciuda tuturor acestora, ei erau saraci. Le lipsea fericirea si implinirea. Nu se mai puteau bucura de o noua zi care vine, de ciripitul pasarelelor, de o raza calda de soare care le cadea pe chip. Se ceratau din orice si le era greu sa mai schiteze macar un fals zambet.

Celalalt cuplu era extrem de sarac. De multe ori nu aveau ce manca. El se intorcea istovit in fiecare zi. Ea in fiecare seara era ostenita dupa muncile pe care le facuse. Seara in schimb ei deveneau cei mai bogati oameni. Ochii le scanteiau de fiecare data cand se vedeau. Desi greutatile ii copleseau, acestia zambeau. Aveau ceva mai important decat orice pe lume. Iubirea. Se aveau unul pe celalalt neconditionat. Impreuna treceau peste orice.

Apoi, intr-o zi, cele doua cupluri s-au intalnit pe drum. Conditia materiala a reprezentat o mare problema deoarece comunicarea dintre ei se baza pe superficialitatea bogatilor, insa in final, au reusit. Primii, au inteles de fapt ce conteaza in viata si in acelasi timp si eu."

Asa am ajuns sa imi doresc un lucru pentru care multi m-ar acuza de nebunie. Imi doresc sa fiu sarac. Sa fiu sarac insa sa am pe cineva langa mine neconditionat. Cineva care chiar sa imi fie alaturi dar sunt constient ca astfel de persoane sunt aproape imposibil de gasit intr-o lume care se bazeaza numai pe bani si interese. Asa am aflat eu ce inseamna iubirea, respectul, dorinta de  bine. Insa din pacate la acestea a contribuit si o alta persoana care de asemenea nu mai exista in viata mea in prezent...

Sper ca cei care citesc, sa depaseasca pragul de minte ingusta si sa inteleaga esenta articolului. Sa poata descoperi si ei ceea ce eu cu greu am reusit sa aflu.

Cu drag,
Autorul.

vineri, 15 iulie 2011

Placerea aduce durerea

Subiectul asta m-a urmarit mult timp fiind un element ce i-a afectat pe foarte multi din jurul meu, dar si pe mine si nu numai odata. Consider ca este datoria mea sa informez si pe altii despre asa numitele simptome ale fenomenului asa ca voi povesti putin despre modul in care eu m-am intalnit cu sentimentul in cauza insa voi lasa in suspensie relatia timp - persoana deoarece nu cred ca este important cine a facut asta ci faptul ca a facut-o...

Sa spunem ca totul merge super...o saptamana, doua....o luna...cinci luni....apoi persoana de langa tine ia o decizie. Acea decizie te doare....Te macina...Ai vrea sa faci ceva sa schimbi acel lucru insa din prea multa dragoste nu o faci. Ti in tine, te ascunzi dupa o masca fericita si spui tuturor ca este totul ok si ca esti fericit, poate mai fericit ca niciodata pana atunci... Inainte de asta ti-a facut multe promisiuni....Ca iti va fi mereu alaturi, ca vei putea discuta orice oricand. Tu crezi sincer....

Apoi timpul trece....Apar discutii....Totul se acutizeaza ca in final, tu, cel care de la inceput ai sacrificat totul pentru acea persoana, sa ajungi sa te simti vinovat pentru orice. Acesta este inceputul. Iti pierzi noptile incercand sa gasesti o solutie, sa fie totul ca la inceput, ca atunci cand ochii scanteiau la vederea celuilalt. In final gasesti o solutie, poate nu chiar cea mai buna, insa esti bucuros ca ai reusit sa scoti ceva. Inchizi ochii si astepti a doua zi sa ii spui celui de langa tine, cu o lumina calda in ochi, ca ai reusit. Ai gasit o posibila solutie. Celalalt se uita la tine, neintelegand defapt ce vrei sa spui. Ignorand acest aspect datorita flamei fericirii te apuci si expui. Atunci privirea ei/lui se schimba. A realizat despre ce este vorba...In acest moment cu o defensiva riguroasa si pasi marunti de aduce in stadiul in care singur spui despre tine ca esti prost. Un idiot ca te-ai putut gandi la asa ceva...Apoi cu promisiuni desarte ca va fi bine si ca isi va da silinta pleci acasa. Ajungi si te asteapta aceeasi atmosfera lugubra ca si atunci cand ai plecat. Incerci sa te destinzi putin facand lucruri marunte insa nu poti pentru ca restul familiei sesizeaza ca nu faci ceea ce vor ei si acum ei sunt cei ce iti sfarteca gramul de fericire si bunatate care mai ramasese dupa lungul razboi din launtrul tau.

Si tot asa trec zilele mai departe....Te schimbi in speranta ca cel de langa tine va fi fericit fara sa iti pese de suferinta proprie. Faci orice...Apoi, intr-o zi, el/ea disparte. Nu iti mai da micile bucurii ale vietii....Un sms cu "buna dimineata" cand se trezeste sau cand te trezesti...."noapte buna"...."te iubesc"....atunci s-a terminat tot. 
Speriat iti dai seama ca ceva nu este bine. Esti pierdut si speriat. Disperat ca toata munca ta de pana atunci se duce pe apa sambetei....Incerci sa dai de el/ea si sa ii explici ce te doare si sa ii ceri ajutorul...Te lovesti de un raspuns rece: "maine" "nu am chef acum" "asa am simtit eu ca trebuie sa fac". Atunci inima ta se rupe si mai rau. Tocmai ai realizat ca promisiunea de mult facuta, ca vei putea discuta orice oricand si ca iti va fi alaturi, a fost calcata in picioare la fel ca tine. La fel ca orgoliul tau, ca inima ta, ca sentimentele tale, ca toata relatia in care ai investit tot ce ai fost si ai avut.

Inchizi ochii. Ganduri negre iti cuprind mintea iar tacerea camerei tale devine asurzitoare. Ai vrea sa ii mai spui ceva, orice, insa mintea ta este acum latenta. Nu mai poti gandi si te panichezi si mai tare. Ai dori sa vorbesti cu cineva din familie insa sti ca nu ii intereseaza, ca nu le pasa asa cum nu le-a pasat niciodata. Esti constient ca si daca ai vorbi, ti-as spune ceva de genul "haha ce prostanac/a esti...la ce te asteptai oare? si tu chiar ai pus suflet? asa de fraier esti?" 

Da ...ai pus suflet. Ai dorit ceva special in marea de nimicuri in care te scufunzi zilnic din ce in ce mai mult...Iesi pe strada fara sa ai vreun chef de ceva si parca soarta iti este potrivnica. Peste tot in jurul tau vezi numai cupluri zambind. Iti reamintesti de momentele frumoase si lacrimile iti inunda sufletul. Te abtii insa pentru ca sti ca nu ai rezolva nimic. Asa cum toate actiunile tale nu au impresionat-o / nu l-au impresionat pana atunci, nici lacrimile nu o vor face. 

Mergi mai departe si incerci sa te gandesti la ce vei face mai departe. Cauti singuratatea. Iti gasesti alinare in bezna sentimentelor. Oare? 

Nu. Te panichezi. Incepi sa gandesti haotic. Toate te-au incoltit insa nu mai simti presiunea psihica deoarece in final ai ajuns intr-o fundatura. Te asezi jos si te uiti pierdut in neant. Mancarea nu mai are gust, setea nu mai este stinsa de paharul de apa, soarele nu iti mai incalzeste fata acum invinetita de toate loviturile primite....

Si stai, si astepti asa, singur, cu o privire pierduta, fara sa sti defapt ce astepti, strangand in brate ultima amintire pe care o ai....

luni, 4 iulie 2011

REvenind

Cel mai probabil ati crezut ca ati scapat de mine dar uite ca iar v-ati luat teapa :P. Din pacate timpul nu prea mi-a mai permis sa ma ocup de blog insa acum, dupa ce am terminat cu bac-ul, am decis sa revin si sa mai irit cateva persoane:)).

In mica pauza dintre bac si admitere m-am gandit sa va scriu putin despre Inteligentul de la Ministerul de Invatamant. Ca sa incepem pe o nota prieteneasca, o luam asa;

BA! Ne conduc niste retarzi. Asta de cica-i mare invatat in minister sustine ca un cuvant simplu "coleg" este la genul neutru. Pai ma frate scuipate-ar trompi cu suc in freaza....cum numeri ma desteptule tu? Un coleg Doua coleg? sau la tine e Un coleg Doua colega...? nu imi imaginez prietene cum ai ajuns ma tu acolo cand esti unu afanalbet (ca sa ma exprim pe un limbaj inteles de toti "analfabet")??? Iati-l si pah Chioru piroman de a dat foc la tot portu` Rouen si pe Blonda impiedicata ca era sa mute tot peretele ministerului cand si-a mucit mocalau` pe el. (pentru cei ce nu stiu speta cand s-o impiedicat aratarea pe scari si o cazut cu moaca in perete) si pe Piticu porno, asta cu coasa de ne coseste in salarii de parca is trifoi la maica-sa pe tarla si duceti-va ma fratica undeva in Cretinville sau nu stiu unde va e locul.

Cat despre restu, cu riscul ca multi se vor ataca....Sunteti niste prosti bai frate.....Acuma toti vociferati ca va taie salariile insa pana acu` cand va dadea un stift de telefon moca ce ii mai pupati in cur si ii votati. Acu` stati si indurati ca v-ati facut-o cu mana voastra. Si ce-si face omu` cu mana lui se numeste....Lucru Manual.

As dori sa inchei intr-o nota relaxata si amuzanta spunand ca....Atata timp cat noi vom fi niste cretini si niste prosti, tot de cretini si de prosti vom fi condusi. Asa ca HAI LIBERARE adica Emancipare....