Vino!
S-a lasat amagitoare noaptea,
Cuprinsa de-un intuneric ametitor,
Se joaca si luna,
Imi mangaie chipul
Sperand sa-si alunge singuratatea.
E trisa de veacuri,
...Desi lumineaza
Asemeni unui zambet
Ce-asucnde sute de lacrimi.
Visez in tacere, astern ganduri si soapte,
Ma simt abandonat in tristete,
Incerc sa respir, dar imi lipseste aerul,
As vrea sa ascult dar nu inteleg tacerea.
Unde esti, sa pot zbura?
Un suflet ce-i singur, nu oglindeste nimic.
Fara parfum, degeaba si floarea...
Stiu ca ma cauti, am aripile frante...
Grea e magia cand crezi doar in ea,
De ce nu te-apropii? Strange-ma-n brate!
Arata-mi lumina,
Acopera-mi ochii...
Mangaie-mi buzele ce parca suspina,
Otraveste-ma cu dulceata, am sa mor pentru tine,
Sopteste-mi dorinte, doreste-ti in soapta
Iubeste, alinta, saruta, priveste...
Traieste prin mine, suspina, zambeste...
Alunga-mi amarul,
Uita de lume,
De pasii tristi ai singuratatii,
Ecoul lor apasator imi inunda timpanele;
Amortind sufletul...
Am ramas doar o flacara-n vant.
Si doar mi-e de tine. Arata-te-o data!
Mai mult decat viata, atat te-as iubi....
joi, 21 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu